Cu privire la analiza sau verificarea legalității unor clauze din contractul pe care îl aveți încheiat, Centrul nu are atribuția de a interveni, ci de a facilita legătura între dumneavoastră și comerciant, în cazul în care doriți să discutați și negociați o problemă (ce poate decurge din respectivele clauzele contractuale).

Astfel, angajații și colaboratorii CSALB nu pot oferi consultanță juridică decât pe chestiuni legate de procedurile SAL. Consumatorii care se adresează Centrului sunt cei care depistează eventuale nereguli în contractele lor, încheiate cu instituțiile de credit sau leasing, și le menționează în scris atunci când completează cererea.

Centrul SAL Bancar oferă platforma și suportul pentru ca actul de conciliere sau arbitraj să se desfașoare în cele mai bune condiții, dar calificarea unei clauze contractuale ca fiind abuzivă reprezintă prerogativa instanțelor de judecată. În cadrul CSALB se pot discuta și se pot negocia anumiți parametri contractuali care, în funcție de particularitățile fiecărui caz, pot fi ajustați astfel încât să conducă la o reechilibrare a drepturilor/obligațiilor părților, astfel încât acestea să-și poată îndeplini aceste obligații.

COMUNICAT DE PRESĂ ÎN ATENȚIA CONSUMATORILOR DE SERVICII FINANCIAR-BANCARE

În relație cu persoanele juridice CSALB poate soluționa doar litigii care au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică.

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul CSALB: „Există posibilitatea negocierii prin CSALB  a unei nemulțumiri, a unui diferend între o persoană juridică și o instituție financiar-bancară în ceea ce privește litigiile din domeniul plăților. Există deja în acest domeniu, al serviciilor de plată, un prim dosar soluționat de CSALB. Cele două părți, o persoană juridică și banca înțelegându-se prin intermedierea unui conciliator, colaborator al CSALB.”

„Teoretic, CSALB poate concilia și relația dintre bănci și persoane juridice încă din 2020, însă unele mecanisme par uneori prea utile ca să fie și adevărate. Poate de aceea abia în anul 2022 s-a înregistrat prima conciliere dintre persoane juridice, în România. În cei doi ani de când serviciile noastre se adresează și persoanelor juridice, Centrul a primit doar 9 cereri de conciliere de la diverse companii. Aproape toate vizează costul creditelor contractate și nu au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică, singurele categorii de spețe pe care le putem supune negocierii, potrivit legii”.

Conciliatorii CSALB recomandă consumatorilor să fie flexibili în negociere, să plece de la premisa că ambele părți (atât banca, cât și consumatorul) doresc să obțină avantaje din negociere și să aibă așteptări rezonabile, susținute de documente justificative pentru situațiile invocate. 

Deoarece băncile se raportează la fiecare caz soluționat în cadrul CSALB în mod particular, recomandăm consumatorilor să nu ia ca reper alte cazuri soluționate în cadrul Centrului, deoarece fiecare caz are o situație specifică.

Camelia Popa, conciliator CSALB: „I-aș sfătui să se documenteze ce au semnat de-a lungul timpului și să facă cereri rezonabile. Dacă sunt aspecte care pot fi supuse compromisului, vor avea câștig de cauză. Băncilor le recomand să nu mai facă oferte standardizate, ci să analizeze cazurile mai în detaliu. Astfel încât să putem explica consumatorilor de ce li se percep anumite comisioane sau de ce cresc dobânzile. Ar fi bine ca băncile să ofere aceste informații care ar ajuta consumatorii, chiar dacă nu ajungem la un compromis.”

• Valoarea beneficiilor rezultate din negocierile purtate în cadrul CSALB (2016 – 2022) depășește 7 milioane de euro.
• Din 2016 până acum, peste 3.700 de consumatori s-au împăcat cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB (prin intermediul concilierilor și prin facilitarea înțelegerilor directe dintre părți).

• Până în prezent, CSALB înregistrează cel mai mare număr de înțelegeri amiabile/an: 400. Cifra confirmă preluarea la nivelul băncilor comerciale și a IFN-urilor a mecanismelor de soluționare prin negociere promovate de CSALB.

Ionuț Ștefan, conciliator CSALB: „1 leu… sunt foarte pragmatic… 1 leu pe care îl obțin astăzi printr-o plată mai avantajoasă pentru mine este un leu al meu. Este ceva câștigat! Mai bine iau un leu acum decât nimic! Gândindu-mă că voi câștiga 10 lei în instanță peste 5 ani, fără să-mi fac o analiză că voi plăti 15 până atunci, voi plăti avocați și nimeni nu îmi garantează ce se va întâmpla.”

https://youtube.com/shorts/1g37imanslg

Valeriu Stoica, conciliator CSALB: „Cele mai armonioase comunități sunt cele în care există cultura compromisului. Cred că ar trebui făcut un efort în educația copiilor, și în familie, și la școală, pentru ca această cultură a compromisului să fie asimilată, ca să zic așa, încă din fașă.”

https://youtube.com/shorts/eDrJfAWbxrE

Roxana Maria Hidan, director general adjunct OTP Bank: „Este un motto care îmi place mult: it takes two to tango, este nevoie de doi parteneri în tandem pentru un tango. Eu promovez băncile ca fiind un partener pe care dacă știi să îl folosești așa cum trebuie să îl folosești, poate să fie un ajutor fix la momentul la care ai mai mare nevoie.”

https://youtube.com/shorts/pmHWlJreuGY

Septimiu Stoica, conciliator CSALB: „Trebuie învinsă, de data asta, o prejudecată culturală rămasă la noi cu privire la rolul nefast al compromisului. Aud nu știu câți oameni că ei sunt oameni dintr-o bucată, ei nu fac compromisuri. Dimpotrivă, viața este făcută numai din compromisuri! Când mergi pe stradă și în aglomerație înaintezi mai greu din cauza unui om din fața ta sau chiar îl atingi, faptul că din asta nu izbucnește un război între noi, este un compromis pe care îl facem!”

https://youtube.com/shorts/OWH3DpIa1O8

Liviu Fenoghen, director CSALB: „Observăm în ultima perioadă că tot mai multe bănci sunt foarte receptive la astfel de situații în care consumatorii întâmpină dificultăți. Că se micșorează anumite costuri, unele comisioane pe care le eliminăm sau le diminuăm. Sunt multe dintre posibilitățile pe care le avem la îndemână astfel încât obligațiile să fie reechilibrate.”

https://youtube.com/shorts/r0B5e770zqc

Nela Petrișor, conciliator CSALB: „Despre asta vorbim aici: despre umanizarea relației financiar-bancare. Nu avem doar un petec de hârtie care ne leagă. De fapt, ne leagă mult mai mult. Ne leagă ajutorul pe care banca îl dă unei persoane care se află într-o nevoie, vrea să-și cumpere o casă, vrea să își ia o mașină, să meargă într-o vacanță.”

În cei peste șase ani de activitate operațională, CSALB a primit peste 11.000 de cereri din partea consumatorilor, adresate băncilor și IFN-urilor sau altor instituții financiare supravegheate și reglementate de Banca Națională a României.

Vă rugăm să completați fiecare rubrică din cerere www.cereri.csalb.ro, să vă descrieți situația clar și succint, să precizați în mod expres care este solicitarea dumneavoastră și să atașați cererii documentele justificative (ex: foto-copii ale actelor care demonstrează pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor, creșterea cheltuielilor, dovezi ale erorilor/problemelor reclamate, documente medicale etc).

De asemenea, este foarte important ca, în momentul în care depuneți cereri/solicitări direct către comerciant, să cereți din partea acestuia un număr de înregistrare, pentru a putea păstra documentul ca dovadă (ideal ar fi ca cererea să existe în două exemplare – în cazul în care este redactată pe suport de hârtie – dintre care unul să rămână la dumneavoastră cu numărul de întregistrare de la bancă/IFN).

Vă rugăm să ne transmiteți date de contact valide (e-mail, telefon, adresă poștală) și să vă asigurați că puteți fi contactați pe acestea. Prin verificarea adresei de e-mail vă asigurați de faptul că veți observa la timp informațiile nou-venite de la CSALB, de la bancă și/sau conciliator.

Tot prin e-mail vă dați acordul cu privire la conciliator și soluția propusă de acesta, iar în unele cazuri trebuie să răspundeți prin transmiterea unor documente suplimentare. În cazul în care nu răspundeți, cererea poate fi clasată și dosarul poate fi închis cu mențiunea ”consumator retras”.

Liviu Fenoghen, director CSALB: „Nu este nevoie de termeni juridici. Oamenii completează așa cum se pricep. Și noi ne mândrim că această simplitate este un semn de normalitate. Eu mă adresez CSALB și prin intermediul CSALB mă adresez băncii cu cuvintele mele.  Aproximativ 90% din cereri au ca obiect renegocierea unor contracte de credit. Pentru că aici este vorba despre efortul cel mai mare pe care îl fac consumatorii încercând să își plătească ratele la bancă.”

https://youtube.com/shorts/oDWMpssdonc

Radu Rizoiu, conciliator CSALB: „Multe bănci au început să copieze mecanismul CSALB la nivel intern. Au învățat că dacă se deschid și comunică cu consumatorii care au niște plângeri, ambele părți au de câștigat! Nu pierd nimic, nu le cad galoanele dacă stau și vorbesc cu omul să vadă despre ce este vorba!”

CSALB a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție și celor 15 Curți de Apel din țară să fie aduse la cunoștința judecătorilor informațiile despre posibilitatea de soluționare amiabilă a litigiilor dintre consumatori și bănci/IFN-uri prin conciliere.

Pentru mai multe informații, urmărește și următorul VIDEO: https://www.youtube.com/watch?v=MllnU-SsLs8 

Practic, solicitarea CSALB a fost ca judecătorii să aplice prevederile art. 21, alin. 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit căruia „În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii”. Ideal este ca recomandarea judecătorilor pentru conciliere să fie făcută la începutul procesului, până la primul termen de judecată. Însă această inițiativă de împăcare se poate exercita de către părți în orice moment al procesului, chiar și în căile de atac (apel/recurs).

Avantajul major este reprezentat de faptul că media de soluționare a unui dosar la CSALB este de 33 de zile (în anul 2021), perioada fiind mai scurtă chiar decât timpul care curge până la primul termen de judecată (în mod obișnuit).

Cine suntem? CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. 

Ce facem? CSALB caută împreună cu consumatorii și băncile/IFN-urile o soluție amiabilă, alternativă la instanțele de judecată, prin care să fie rezolvate problemele semnalate de consumatori: dificultăți în plata ratelor, probleme întâmpinate în derularea contractelor și în accesarea serviciilor și produselor financiare.

Liviu Fenoghen, director CSALB: ”Aceasta ar fi proiecția pentru perioada următoare pe care ne-o dorim: tot mai multe bănci să renunțe la litigiile pe care le au în instanță și consumatorii să facă același pas, să se adreseze CSALB.”

https://youtube.com/shorts/iVvb0dDVrXA

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul Colegiului CSALB: „Spre deosebire de instanța clasică, unde un judecător nu este întotdeauna specializat în litigiile din domeniul financiar bancar, la CSALB, conciliatorii sunt specializați în acest domeniu și au o experiență deja de șase ani de zile de soluționare a unor litigii. De asemenea, perioada de soluționare a unui dosar în instanță este de minim un an și jumătate, maxim în jur de șapte ani, iar la CSALB s-a ajuns la a se soluționa un dosar într-o medie de 33 de zile.”

https://youtube.com/shorts/woh3h2C8ZAk

Valentin Cocean, conciliator CSALB: „În timp ce în instanță, indiferent ce soluție se va da, o parte va rămâne nemulțumită, după o conciliere ambele părți sunt mulțumite. Și atunci, relația dintre consumator și bancă rămâne una bună sau devine una mai bună.”

https://youtube.com/shorts/tTY9crlwCUU

Dragoș Gheorghe, conciliator CSALB: „Consumatori care au câștigat în fond, au câștigat în apel, banca a făcut recurs și recursul a casat toate celelalte soluții. Și au fost obligați la cheltuieli de judecată, deci după 3 ani jumate de proces au ajuns fix în același punct. De ce? Când puteau să se adreseze Centrului de Soluțioanare Alternativă, erau informați și știau că nu se înhamă la un proces pe care îl vor pierde în cele din urmă. Și nu aveau niciun cost, și timpul nu era de trei ani și jumătate.”

https://youtube.com/shorts/lCbgXSJxxJs

Valeriu Stoica, conciliator CSALB: „Poate că primul lucru pe care trebuie să îl facă judecătorul este să explice: dar ați apelat la Centrul de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar? Rolul instanței de judecată este foarte important! Să le spună că există această posibilitate. Eu cred că în perspectivă, încet, încet, această formulă de rezolvare a litigiilor va deveni din ce în ce mai frecventată.”

Reprezentanții băncilor comerciale recomandă consumatorilor cea mai sigură metodă de păstrare a economiilor.

Bogdan Neacșu, președinte Asociația Română a Băncilor: „Păstratea banilor în conturi curente la bănci este cel mai sigur canal. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât ca ulterior acestui lucru să atragă din ce în ce mai multe probleme. Vecinul care se uită la vecinul, aoleu, de ce are mai mulți bani? Poate mai are pe acasă și mai intră peste el și așa mai departe.”

https://youtube.com/shorts/9Nu710AhvPs

Dana Dima, vicepreședinte BCR: ”Știu că foarte mulți se gândesc că banii dacă nu sunt cash nu există, vreau să le transmit celor care cred acest lucru că banii sunt mai safe dacă sunt într-un cont. Probabil dacă bunicii noștri ar mai fi trăit ne-ar fi povestit cum s-au devalorizat banii stând acasă și neavând posibilitatea de schimb. Pentru că băncile nu vor schimba bani care sunt acasă, vor schimba banii care sunt în bănci.”

Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale.

• Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB până la termenul de 90 de zile de neplată a ratelor.
• În termenul de 90 de zile consumatorii nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate plăti creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. În plus, dobânzile penalizatoare calculate după declararea scadenței anticipate, vor mări sumele care vor fi datorate ulterior.
• Consumatorii trebuie să fie atenți cine sunt creditorii. De multe ori băncile nu au calitate de creditori, chiar dacă ele sunt cele care aplică efectiv măsura popririi pe conturi. Dacă banca nu are calitatea de creditor (este doar terț poprit), dar consumatorul are conturi deschise la banca respectivă, acesta nu trebuie să facă demersuri în raport cu banca, ci cu creditorul care a dispus înființarea popririi (ANAF, de exemplu). Banca are obligația să instituie/aplice poprirea asupra conturilor, altfel fiind obligată să plătească suma respectivă către creditori din fondurile proprii.

Informații utile:

• După cele 90 de zile de întârziere, datoria poate fi vândută/cesionată de creditor către firme de recuperare a creanțelor, situație în care dispare posibilitatea soluționării prin intermediul CSALB, deoarece negocierea poate avea loc doar în relație cu entități supravegheate, monitorizate și reglementate/autorizate de Banca Națională a României. 
• Dacă creanța ajunge la un executor judecătoresc, vor fi demarate demersurile de executare silită: se va pune poprire pe conturi și salarii și/sau se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului și/sau de garanțiile care s-au constituit).
• Executorul judecătoresc va imputa consumatorului cheltuielile efectuate pentru demersuri precum: colectarea informațiilor referitoare la bunurile urmăribile din patrimoniul consumatorului, notificări, somații, adresele trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport, onorariul executorului/avocatului/experților desemnați în dosar etc. 
• Întârzierea plății ratelor atrage un efort de plată mai mare: odată cu executarea silită, salariul poate fi reținut în proporție de o treime. Dacă sunt mai mulți creditori se poate ajunge chiar la reținerea a 50% din venituri, în timp ce alte sume pot fi reținute în proporție de 100%.

CSALB a primit în anii 2020 și 2021, din partea unor consumatori împotriva cărora s-a început procedura de executare silită, peste 130 de cereri de negociere cu banca. Cu toate că băncile se aflau deja în faza de recuperare a sumelor neachitate de către consumatori, ceea ce limitează posibilitatea părților de a negocia prin intermediul CSALB, în 5 situații diferite acestea au acceptat să intre în conciliere. Toate cele 5 dosare au avut ca soluție acceptarea de către bancă a unor angajamente de plată, sistarea popririlor și suspendarea executării silite imobiliare, la care s-a adăugat obligația de achitare a cheltuielilor de executare din partea consumatorilor.

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „În executări silite sau valorificarea activelor băncile niciodată nu recuperează sumele. Pe de altă parte rămân două părți nemulțumite.  Suntem destul de reticenți să ajungem în faza asta și întotdeauna dorim să găsim o soluție înainte.”

https://youtube.com/shorts/iihz2ZOddEY

Vladimir Kalinov, vicepreședinte Raiffeisen Bank: „Există acest mit că banca pândește și îl așteaptă pe client să intre în probleme ca să îi ia casa. Nu, noi nu suntem nici instituție care se ocupă cu imobilele, nici nu suntem interesați.”

https://youtube.com/shorts/1jwU5ynLqxk 

Ionuț Ștefan, conciliator CSALB: „Românul, prin natura lui, nu este un rău-platnic. Nu cred că interesul instituțiilor bancare este acela de a se transforma în agenții imobiliare. Și atunci toată lumea are interesul să ducă contractul mai departe.”