EXECUTAREA SILITĂ

Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale.

  • Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB până la termenul de 90 de zile de neplată a ratelor.
  • În termenul de 90 de zile consumatorii nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate plăti creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. În plus, dobânzile penalizatoare calculate după declararea scadenței anticipate, vor mări sumele care vor fi datorate ulterior.
  • Consumatorii trebuie să fie atenți cine sunt creditorii. De multe ori băncile nu au calitate de creditori, chiar dacă ele sunt cele care aplică efectiv măsura popririi pe conturi. Dacă banca nu are calitatea de creditor (este doar terț poprit), dar consumatorul are conturi deschise la banca respectivă, acesta nu trebuie să facă demersuri în raport cu banca, ci cu creditorul care a dispus înființarea popririi (ANAF, de exemplu). Banca are obligația să instituie/aplice poprirea asupra conturilor, altfel fiind obligată să plătească suma respectivă către creditori din fondurile proprii.

Informații utile:

  • După cele 90 de zile de întârziere, datoria poate fi vândută/cesionată de creditor către firme de recuperare a creanțelor, situație în care dispare posibilitatea soluționării prin intermediul CSALB, deoarece negocierea poate avea loc doar în relație cu entități supravegheate, monitorizate și reglementate/autorizate de Banca Națională a României. 
  • Dacă creanța ajunge la un executor judecătoresc, vor fi demarate demersurile de executare silită: se va pune poprire pe conturi și salarii și/sau se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului și/sau de garanțiile care s-au constituit).
  • Executorul judecătoresc va imputa consumatorului cheltuielile efectuate pentru demersuri precum: colectarea informațiilor referitoare la bunurile urmăribile din patrimoniul consumatorului, notificări, somații, adresele trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport, onorariul executorului/avocatului/experților desemnați în dosar etc. 
  • Întârzierea plății ratelor atrage un efort de plată mai mare: odată cu executarea silită, salariul poate fi reținut în proporție de o treime. Dacă sunt mai mulți creditori se poate ajunge chiar la reținerea a 50% din venituri, în timp ce alte sume pot fi reținute în proporție de 100%.

CSALB a primit în anii 2020 și 2021, din partea unor consumatori împotriva cărora s-a început procedura de executare silită, peste 130 de cereri de negociere cu banca. Cu toate că băncile se aflau deja în faza de recuperare a sumelor neachitate de către consumatori, ceea ce limitează posibilitatea părților de a negocia prin intermediul CSALB, în 5 situații diferite acestea au acceptat să intre în conciliere. Toate cele 5 dosare au avut ca soluție acceptarea de către bancă a unor angajamente de plată, sistarea popririlor și suspendarea executării silite imobiliare, la care s-a adăugat obligația de achitare a cheltuielilor de executare din partea consumatorilor.

 

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „În executări silite sau valorificarea activelor băncile niciodată nu recuperează sumele. Pe de altă parte rămân două părți nemulțumite.  Suntem destul de reticenți să ajungem în faza asta și întotdeauna dorim să găsim o soluție înainte.”

https://youtube.com/shorts/iihz2ZOddEY

Vladimir Kalinov, vicepreședinte Raiffeisen Bank: „Există acest mit că banca pândește și îl așteaptă pe client să intre în probleme ca să îi ia casa. Nu, noi nu suntem nici instituție care se ocupă cu imobilele, nici nu suntem interesați.”

https://youtube.com/shorts/1jwU5ynLqxk 

Ionuț Ștefan, conciliator CSALB: „Românul, prin natura lui, nu este un rău-platnic. Nu cred că interesul instituțiilor bancare este acela de a se transforma în agenții imobiliare. Și atunci toată lumea are interesul să ducă contractul mai departe.”