Cum încearcă infractorii informatici să vă fraudeze

• Prin e-mail-uri în care ești anunțat că ai câștigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moștenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
• Prin site-uri clonate care au conținut diferit față de site-urile originale. Acestea anunță de multe ori reduceri nefirești de mari, chiar și pentru produse nou-lansate pe piață;
• Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atașate linkuri și par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
• Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii și te direcționează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor.  Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”

Phishing-ul se referă la fraudarea informațiilor bancare: Consumatorii sunt induși în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informații confidențiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ții legătura și explică-i ce s-a întâmplat.

Dacă sesizați activități suspecte/necunoscute în contul dumneavoastră și știți că nu ați furnizat datele cardului dumneavoastră niciunei altei persoane, puteți proceda în felul următor:

1. dacă primiți solicitări de autorizare a unor tranzacții, verificați detaliile plății (de obicei acestea sunt: numele comerciantului, valoarea și data tranzacției, precum și terminația cardului utilizat) și REFUZAȚI AUTORIZAREA TRANZACȚIEI, dacă nu a fost ordonată de dumneavoastră;
2. blocați cât mai curând cardul/contul, luând legătura cât mai rapid cu banca;
3. sesizați cu o plângere penală scrisă organele abilitate (oferiți dovezile menționate la punctul 1 și păstrați o copie a sesizării pe care o faceți);
4. sesizați comerciantul în mod direct (ajutați-vă de copia plângerii penale).