×
  • Denis Ciulinaru, Flavia Popa, Dragoș Gheorghe

    Nivel de trai scăzut în România. Realitate sau exagerare?

    Într-un mediu economic marcat de amenințări și vești negative, păstrarea realismului este esențială. Atât în deciziile pe care oamenii le vor lua în acest an electoral, cât și pentru buna funcționare a economiei. Parte din acest realism este nivelul de trai al românilor, care a crescut în ciuda crizelor succesive din ultimii ani.  Cum ar trebui să ne raportăm la anul electoral și la veștile negative? De ce economisirea crește mai repede decât creditarea? Ce soluție au la dispoziție consumatorii cu credite în CHF? Sunt doar câteva dintre temele dezbătute în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în al 5-lea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Flavia Popa (secretar general BRD) și Dragoș Gheorghe (conciliator CSALB, avocat), într-o discuție moderată de Denis Ciulinaru (jurnalist, realizator Drum cu prioritate – Europa FM).

     

    | PODCAST CSALB | https://youtu.be/l1TBiH_8uuI

    Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.

    Se vorbește mult în perioada aceasta despre dobânzi ridicate, inflație, anul electoral și războiul de lângă noi. Atunci când tot auzim aceste lucruri, parcă ne apucă teama. În aceste condiții nu ar strica să ne amintim și gluma care spune că pesimistul vede întunericul din tunel, optimistul vede lumina, realistul vede luminile de la tren, dar mecanicul de locomotivă îi vede pe toți trei cum se tem, într-un fel sau altul. Ne-ar prinde bine să fim mecanicul de locomotivă care observă că nu doar în România este inflație și urmează alegeri, iar pe de altă parte nu stăm chiar atât de rău cum se spune.

    PIB-ul pe cap de locuitor în România în acest moment este la aproape 77% din media Europei. Aș adăuga și creșterea speranței de viață la peste 76 de ani, în medie. Apoi costul vieții în România rămâne scăzut. De exemplu este la doar 46% față de costul vieții unui american. Suntem în top 50 state din lume la două capitole importante: asigurarea nevoilor de bază și oportunitățile oferite de societate.

    Observăm că cererea de credite, atât pentru cele de nevoi personale, cât și pentru creditele imobiliare, este în creștere. Depozitele sunt și ele în creștere, chiar mai mult decât creditele, iar acest lucru este un indiciu de sănătate al economiei. Asta înseamnă un nivel de educație financiară dezvoltat. Este esențial pentru liniștea socială faptul că oamenii sunt prudenți, economisesc și își gestionează mai bine resursele.”

    „Se aruncă multe idei pe piață care au doar o componentă politică și nu neapărat una economică, dar care vin să creeze tensiune până la urmă și incertitudini. Cum ar trebui oamenii să se raporteze la ele?”

    Nu putem ignora faptul că încrederea oamenilor, a companiilor și investitorilor este dată de un climat social și economic stabil. Este un motiv în plus ca alegerile pe care le facem fiecare dintre noi în acest an electoral să conducă la acest climat stabil. Este foarte important ca atunci când apar inițiative legislative, să fie consultate în primul rând părțile implicate. Trebuie să evităm populismul și să renunțăm la gândirea că atunci când avem deficit bugetar, prima soluție este să acționezi contra agenților economici și să îi taxezi. Principala miză a unui an electoral este să nu tulbure climatul economic cu reglementări populiste. Să ne amintim că în pandemie, într-un moment major de criză, băncile au căutat înaintea legiuitorului soluții, moratorii, metode de amânare la plată și angajamente în relația cu clienții lor. Nicio bancă nu își dorește să aibă un portofoliu de credite neperformante. De aceea am căutat soluții, inclusiv prin intermediul CSALB. Eu consider că un client care îți spune din ce motiv este nemulțumit în relație cu banca, acela este un client generos pentru că îți arată unde greșești. Uneori se întâmplă ca discuțiile bilaterale dintre bancă și client să erodeze puțin încrederea. De aceea este nevoie de o a treia opinie, care vine de la CSALB.

    Sunt și greșeli din partea clienților. De exemplu, reversul digitalizării este reprezentat de fraudele bancare. Digitalizarea ne ajută, ne ușurează viața, dar ne expune și unui mare pericol. Din păcate, băncile nu pot face mare lucru în situația în care consumatorii își divulgă datele personale. Le reamintesc consumatorilor că banca nu le va cere niciodată informații precum date de logare sau PIN-uri. Odată divulgate aceste date, sistemele noastre de securitate nu mai pot acționa, iar banii din cont rămân la dispoziția infractorilor.”

    Îmi amintesc că eram student la Drept în 2007, în anul aderării la UE. Uitându-mă în urmă, este evident că România se află în alt loc, mult mai sus față de unde eram înainte de aderare. Ca orice economie aflată în dezvoltare și în transformare, am traversat și noi niște povești care au lăsat urme. Am avut în trecutul nu foarte îndepărtat perioade când creditele se acordau foarte ușor, cu analize superficiale din partea creditorilor, care nu erau ancorate în realitate. Unele dintre aceste povești vechi trenează și astăzi, așa cum e situația celor care nu pot scăpa nici acum de creditele în CHF. Pentru cei care achită și astăzi acele împrumuturi s-a dublat suma împrumutată față de nivelul francului de la acordarea creditului. Debitorii au îmbătrânit, nu mai au aceeași energie și putere de muncă pe care le aveau la momentul contractării. Au intervenit diverse probleme de sănătate, pensionare sau a crescut numărul membrilor din familiile lor și, odată cu asta, și nivelul cheltuielilor. În aceste cazuri în majoritatea cărora pot să apară sincope în onorarea cu prioritate a ratelor la bancă, rămâne varianta apelării la CSALB. În urma negocierii cu banca putem propune soluția ștergerii unei părți din suma rămasă de rambursat. Sau putem propune băncii o amânare la plată, o rescadențare, renegocierea contractului cu privirea la dobândă sau eliminarea anumitor comisioane. Sunt mici reglaje care pot îmbunătăți situația consumatorului, chiar dacă problema de fond a contractului nu poate fi schimbată radical. Practic, reglăm din alte costuri, ca să avea un consumator mulțumit.

    În situațiile tensionate, cum sunt și cele din prezent, oamenii nu trebuie alimentați cu știri pesimiste, care generează panică. Trebuie să plecăm de la un principiu economic de bază: banii trebuie să circule în continuare, mai ales că trăim într-o economie interconectată. Oamenii trebuie încurajați să consume, pentru că acest fapt ar impulsiona și producția.

    ***

    Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

     

    Descarca document
    Continuare
  • Judecătorii sunt sfătuiți să recomande concilierea dintre consumatori și bănci la începutul proceselor din instanțe

    Judecătorii sunt sfătuiți să recomande consumatorilor și băncilor soluționarea pe cale amiabilă a disputelor din instanță. Aproximativ 60 de judecători din tribunale, judecătorii și Curți de Apel din mai multe județe ale țării au participat la Conferința organizată de Institutul Național al Magistraturii (INM) și Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB): „Protecția consumatorilor: cum alegem între soluționarea alternativă a litigiilor și procedurile judiciare?”

    Judecătorii pot recomanda părților rezolvarea amiabilă chiar de la primul termen de judecată, fapt care ar degreva instanțele de judecată de procese lungi și costisitoare pentru toate părțile implicate. În ultimii trei ani au fost soluționate amiabil aproape 600 de litigii aflate pe rolul a 20 de instanțe din țară, iar cele mai multe au venit din Cluj, București și Mureș. (mai mult…)

    Continuare
  • Avantajele concilierii cu banca vs „darea în plată” și „falimentul personal”

    Contractele dintre consumatori și bănci ar trebui să fie simplificate, iar acest lucru poate veni odată cu dezvoltarea digitalizării în banking. Cadrul legislativ românesc obligă părțile să încheie contracte voluminoase, cu clauze tehnice greu de înțeles. Mulți consumatori citesc contractele abia după ce întâmpină probleme în plata ratelor, iar alții aleg varianta costisitoare a instanțelor, deși rezolvarea amiabilă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este gratuită pentru consumatori și durează, în medie, mai puțin de o lună. Sunt doar câteva dintre temele dezbătute în al 4-lea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alexandru Berea și Nela Petrișor, într-o discuție moderată de Gabriel Bălașu. (mai mult…)

    Continuare
  • Înainte de executarea silită băncile trebuie să-și ajute clienții

    Rolul CSALB va crește odată cu noua modificare legislativă. Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. Măsurile de restructurare trebuie să țină cont de situația consumatorului și să includă refinanțare, amânare sau suspendarea plății ratelor, schimbarea ratei dobânzii, conversii valutare sau iertare parțială de datorie. Măsurile sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024. Totodată, acestea reprezintă tipuri de soluții pe care conciliatorii le propun în cadrul negocierilor consumatori-bănci încă din 2016, în concilierile desfășurate la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Din acest motiv, obligația legală adoptată de puțin timp ar putea crește numărul soluționărilor amiabile în cadrul CSALB, atât pentru creditele care au potențial de a fi executate silit, cât și în cazul celor aflate deja în executare. Iată o parte dintre temele dezbătute în al treilea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Ciprian Chiorean și Mircea Stroe, într-o discuție moderată de Vasile Coman. (mai mult…)

    Continuare
  • Populismul, principalul pericol pentru economie și sistemul bancar

    Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de credit. Efectele sunt accentuate de intermedierea financiară scăzută (sub o treime din media europeană), suprataxarea și amenzile date băncilor cu scopul de a fi capitalizată electoral percepția negativă asupra acestora.  Iată o parte dintre temele dezbătute în al doilea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Florin Dănescu (președinte executiv Asociația Română a Băncilor) și Septimiu Stoica (conciliator CSALB, profesor, avocat), într-o discuție moderată de Emilia Olescu (redactor-șef Ziarul BURSA). (mai mult…)

    Continuare
  • De la conflict la negociere. Evoluția ultimilor 8 ani în relația consumatori-bănci

    Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu (directorul juridic al BNR, Președintele Colegiului CSALB), într-o discuție moderată de Cornel Dinu (jurnalist, fondator Banking News). Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict, la negociere, între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare? În 2024, dezbaterile organizate în cadrul CSALB vor analiza noutățile din piața financiar-bancară și impactul acestora asupra consumatorilor; precum și relația românilor cu instituțiile de credit, dar și cu finanțele personale, într-un context socio-economic volatil. (mai mult…)

    Continuare
  • 15 martie, Ziua Mondială a Consumatorilor

    Ce solicită și ce obțin consumatorii de la bănci în 2024? 15 martie, Ziua Mondială a Consumatorilor!

    De la începutul anului, peste 650 consumatori de servicii și produse financiare din România au invocat anumite probleme în derularea contractelor/serviciilor cu comercianții din sectorul financiar bancar și au solicitat băncilor/IFN-urilor o rezolvare amiabilă, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Până la jumătatea lunii martie, băncile au acceptat 175 cereri de negociere (dintr-un total de 420 cereri adresate băncilor).

    De la începutul anului s-au încheiat, cu împăcarea părților, 140 de negocieri între consumatori și bănci. În 98% dintre negocierile purtate în acest an, părțile s-au împăcat. Iată câteva exemple despre ce au solicitat oamenii instituțiilor financiare și ce au obținut după negocierile intermediate de un conciliator CSALB.  Toată procedura de soluționare amiabilă este gratuită pentru consumatori, durează în medie aproximativ o lună, iar cererea de negociere poate fi completată direct pe site-ul www.csalb.ro în 5-7 minute. Ziua mondială a drepturilor consumatorilor („World Consumer Rights Day”) este marcată în fiecare an pe data de 15 martie! Această zi promovează drepturile şi nevoile consumatorilor din toată lumea. La mulți ani! (mai mult…)

    Continuare
  • CONFERINTA CSALB

    Beneficiile obținute de consumatori din negocierea cu băncile s-au dublat în 4 ani

    În 2023 s-au adresat CSALB cei mai mulți consumatori din ultimii 7 ani, iar băncile au acceptat cu 15% mai multe cereri de negociere decât în 2022. Peste 11,3 milioane de euro reprezintă suma totală a beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor purtate între 2016-2023, în cadrul CSALB. Cea mai mare sumă rezultată din negocieri s-a înregistrat anul trecut (3,3 milioane euro), cu peste 60% mai mare decât în 2022. În medie, un consumator a obținut beneficii de 5.000 de euro dintr-o negociere purtată anul trecut. De altfel, beneficiile de până în 5.000 de euro reprezintă jumătate dintre înțelegerile intermediate de CSALB. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului prin: reducerea sau eliminarea unor comisoane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor și chiar ștergerea întregii datorii. (mai mult…)

    Continuare
  • Profilul consumatorului care solicită o negociere cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB

    Românii au obținut beneficii de 5.000 Euro din fiecare împăcare cu banca în cadrul CSALB

    Ultimii doi ani au adus modificări importante în profilul consumatorului care se adresează Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Analiza celor 5.560 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile trimise către CSALB în anii 2022 și 2023 arată că profilul consumatorului de servicii financiar-bancare este al unui bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 41-50 de ani, care are un credit de consum în lei și care solicită băncii renegocierea contractului de credit sau soluționarea amiabilă a litigiului din instanță. Beneficiile obținute în 2023 în urma negocierilor (4.980 euro) sunt, în medie, cu 16% mai mari decât în 2021 și cu 97% mai mari decât în 2019. (mai mult…)

    Continuare