7 mai, București. Consumatorii ar trebui să își facă o autoevaluare a vulnerabilității financiare în cazul în care ne-am confrunta cu o criză financiară și imobiliară, recomandă specialiștii în creditare! Chiar dacă piața creditelor din ultimii 10 ani este mult mai stabilă, trebuie să fim atenți la toți pașii necesari pentru accesarea unui împrumut. Care sunt costurile unui credit, modul în care ne afectează istoricul din Biroul de Credit, precum și necesitatea reformării programului Noua Casă, se află printre temele dezbătute în podcasturile realizate de către Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB).  

Invitații din episodul dedicat creditării sunt doi dintre cei mai importanți brokeri de credite din România: Anca Bidian, director general Kiwi Finance și Dragoș Nichifor, director general Bayer Credit, într-o discuție moderată de Emilia Olescu, redactor-șef Ziarul BURSA.

| PODCAST CSALB | https://www.youtube.com/watch?v=5MzcTbwFufY

Al 5-lea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri și plăți, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanță vs soluționare alternativă, economisire și investiții. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc în acest an specialiști ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analiști financiari, lectori în educație financiară și jurnaliști reputați din presa economică. Ne propunem ca prin dezbaterile din acest an să oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.

Vă propun să analizăm atât profilul de consumator care cere și obține un împrumut de la bancă, cât și perspectivele în domeniul creditării, în condițiile în care se prefigurează o criză financiară sau imobiliară. Situația de acum este diferită din multe puncte de vedere față de criza din 2009 sau cea generată de pandemie, iar procesul pe care un consumator trebuie să-l parcurgă în relație cu banca s-a modificat și el substanțial. Istoricul din Biroul de Credit și comportamentul financiar pot decide soarta unui împrumut într-o mai mare măsură decât avansul sau clauzele din contract. În aceste condiții, la ce se pot aștepta consumatorii în perioada următoare, în privința creditării?

În acest moment piața imobiliară din România are o ofertă mai mică decât nivelul ridicat de solvabilitate a cererii. Cu alte cuvinte, tot mai mulți oameni se încadrează în condițiile de împrumuturi ale băncilor, de câțiva ani mai mult de 90% din creditele acordate sunt în lei, iar costurile au scăzut, însă nu sunt suficiente imobile la vânzare. Pe de altă parte, creditele acordate prin programul Noua casă (fostul program Prima casă) nu mai au sens, din moment ce acest program are un singur tip de dobândă, adică dobânda variabilă. Acum, dobânzile variabile sunt la un nivel ridicat, iar majoritatea creditelor din piață au și componenta de dobândă fixă. Statul ar putea să refacă acest program și să îl adreseze doar consumatorilor care au nevoie, adică sunt vulnerabili din punct de vedere social. Singurul “avantaj”al acestui program a rămas avansul de 5% față de un minim de 15% la creditele standard. Am pus ghilimele pentru că, în realitate, avansul nu trebuie perceput ca o cheltuială a cumpărătorului. De foarte multe ori clienții vor să vină cu un avans cât mai mic posibil. Le spun mereu că avansul este, metaforic vorbind, partea mea de proprietate din casă. Dacă vin cu un avans mai mare pot să zic că “bucătăria este a mea, fără ipotecă”. Un avans mai mare mă duce la o sumă mai mică împrumutată de la bancă, la o rată mai mică, poate la un termen mai scurt de achitare a creditului. 

Băncile acordă credite în funcție de calcule foarte riguroase. Dar banca nu se uită la altceva decât m-aș uita și eu dacă cineva mi-ar cere bani cu împrumut. Adică, se uită la ce vrea consumatorul să utilizeze acești bani și ia în calcul dacă s-a mai împrumutat și dacă și-a returnat împrumutul. De exemplu, întârzierile mai mari de 30 de zile apar în Biroul de Credit. Apoi, dacă trăiește din banii părinților sau dacă duce o viață pe credit sunt semnale de alarmă, pentru că o situație neprevăzută poate avea efecte negative pentru toată lumea. Și sursele de venit sunt importante. În afară de salarii, în situația în care consumatorul încasează dividende, banca va analiza și situația financiară a firmei. Sunt 27 de tipuri de venituri eligibile acum la bănci. Cele mai uzuale sunt salariile, pensiile, veniturile din dividende și din chirii.

Dacă ești căsătorit ai un scor mai bun pentru că ai două venituri în familie, iar dacă ai un copil banca apreciază că ești responsabil și scorul crește. Dincolo de aceste criterii, scoringul pe care îl fac băncile este o analiză internă, matematică. Nu înseamnă că primești două puncte dacă ești căsătorit sau mai primești încă trei dacă ai un copil. Se poate întâmpla ca doi colegi de serviciu să fie la fel de eligibili la o bancă, dar unul să fie încadrat pe o dobândă mai mică dacă are un profilul de risc mai bun.

Oamenii trebuie să știe că un credit are două tipuri de costuri: costurile inițiale pe care le suporți până să contractezi împrumutul, precum notarul, evaluarea imobilului, asigurarea, care pot ajunge la aproximativ 2.000  de euro. Apoi sunt costurile creditului care țin de dobânzi, comisionul de administrare permis de legislație sau costuri cu asigurările. Apreciez că peste 90% din creditarea ipotecară din România în acest moment se face pe produse cu dobândă fixă în primii ani, datorită faptului că acest cost este unul rezonabil pentru clienții băncilor. Din punctul meu de vedere, contractele de credit în acest moment sunt în favoarea consumatorilor. A trecut perioada când era nevoie să îți angajezi un avocat ca să îți citească contractul de credit. Din 2016 avem o etapă de normalizare a pieței, iar dorința de consum a românilor a atras creșteri de peste 10% în fiecare an, pentru toate tipurile de credite. Singurul moment de stagnare a fost în 2022, când indicatorii ce compun dobânzile variabile au ajuns la valori mari. Relația consumatori-bănci este în echilibru, iar această bază solidă ne face să nu mai fim vulnerabili în cazul unei crize. O mare parte din datoria efectivă a românilor este în monedă națională, ceea ce înseamnă că nu mai suntem expuși riscului valutar, ba dimpotrivă, dacă se devalorizează leul, datoriile românilor vor deveni mai mici în corespondent valută. În plus, cei aflați în situații dificile au ajutorul CSALB. Am îndrumat familii către soluționarea alternativă, pentru că atunci când întâmpini probleme varianta ideală este să apelezi la cineva care să vadă lucrurile clar, să nu fie parte din problemă și să vină cu soluții.

Un semn bun a venit și pentru clienții IFN-urilor de când legiuitorul a limitat dobânzile. Automat s-a creat o concurență mai justă în această piață și nu mai sunt discrepanțele pe care le vedeam înainte între costurile practicate. Acum IFN-urile sunt nevoite să își câștige cota de piață și cu alte instrumente decât prin dobândă.

Plecând de la discuția evaluării pe care o fac băncile, aș simplifica lucrurile spunând că, în general, băncile acceptă fără probleme clienții de nota 7-10. În cazul lor singura discuție este dacă primesc dobânda cea mai bună din piață. Mai este categoria de clienți cu nota sub 5 care, în realitate, nu vor primi finanțare  de la nicio bancă, din cauza istoricului lor negativ. Categoria cea mai dinamică este cea a clienților cu nota 5-6, pentru care băncile se gândesc dacă îi vor sau nu drept clienți, în funcție de politica lor comercială și de scoring. Aceștia pot fi refuzați de o bancă și acceptați de alta.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „O analiză comparativă a cererilor înregistrate la CSALB arată o serie de evoluții interesante. În primele 4 luni din 2025, din cele 1.065 trimise de consumatori, 830 sunt adresate băncilor și 235 IFN-urilor, în comparație cu 1.250 cereri primite în perioada similară a anului trecut, dintre care 860 erau adresate băncilor și 390 IFN-urilor. Dacă la finalul lunii aprilie 2024, din totalul solicitărilor primite, 452 de cereri (36%) aveau ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, la finalul lunii aprilie din acest an doar 190 de cereri (18%) au ca obiect ștergerea înregistrării din Biroul de Credit.

În primele patru luni din 2024, 273 de cereri solicitau băncilor radierea din BC și 179 IFN-urilor, în timp ce anul acesta 90 de cereri cu acest obiect sunt adresate băncilor, iar 100 IFN-urilor. Altfel spus, numărul acestor cereri care nu pot fi negociate în cadrul CSALB s-a diminuat la mai puțin de jumătate, raportat la situația anului trecut. Numărul cererilor negociabile adresate băncilor în primele patru luni din acest an este de 740, comparativ cu 587 de cereri înregistrate în perioada corespondentă a anului trecut, ceea ce denotă o creștere de 26% în acest an a cererilor negociabile.

În concluzie, după ani de zile în care am atras în mod constant atenția asupra faptului că cererile de radiere din Biroul de Credit nu pot fi negociate în cadrul CSALB, ci trebuie adresate direct creditorilor care au făcut respectivele înregistrări, se pare că recomandările își produc efectele. Din această perspectivă, portofoliul de cereri înaintate de consumatori către CSALB are de câștigat, fiind eliminată o parte din ”balastul” non-negociabil.

O altă concluzie se referă la ponderea în scădere a cererilor adresate IFN-urilor, doar 22% din total, față de 31% din total în perioada similară a anului trecut. Diminuare justificată, probabil, și de refuzul constant manifestat de aceste IFN-uri de a intra în negocieri asistate de conciliatorii CSALB, refuz motivat de natura și de specificul creditelor acordate de aceste instituții de credit nebancare, creditele fiind în general de valori mici, de câteva mii de lei și fiind acordate în majoritatea cazurilor pentru perioade foarte scurte de timp. IFN-urile își mențin, însă, apetitul pentru soluționările amiabile directe cu consumatorii. Anul acesta sunt 121 de soluționări directe ale cererilor primite de CSALB (66 soluționate de IFN-uri și 55 de bănci), fără intervenția unui conciliator.

Aceste date, împreună cu creșterea în acest an (vs 2024) a volumului creditelor ipotecare, dar mai ales cel al creditelor de consum, formează imaginea unei responsabilități mai mari manifestate de consumatori. Disciplina de rambursare a sumelor împrumutate se reflectă în nivelul redus, în acest moment, al creditelor neperformante. Acest lucru demonstrează că tot mai mulți oameni aleg produse bancare adecvate necesităților reale pe care le au, iar eforturile de plată pot fi asumate și respectate de către debitorii persoane fizice”.

***

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul https://www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).